Adresându-te cauzei comportamentului

Creează un mediu în care te poţi adresa cauzei comportamentului copilului tău.

  • Pare evident, dar o abordare bună e aceea de a evalua cauza crizei de plâns sau a reacţiei şi de a răspunde la aceasta. E nevoie să te obişnuieşti să îţi observi copilul şi să iei aminte la lucrurile care declanşează o criză de plâns sau îl fac să scâncească şi să fie nefericit.

Conectează copilul cu soluţia pentru a rezolva comportamentul greşit

  • Odată ce te-ai gândit la cauza comportamentului te afli în poziţia de a răspunde. Este copilul flămând sau obosit? Atunci are nevoie de mâncare sau somn. Este stimulat peste măsură? Atunci are nevoie de calm. Se simte exclus sau neglijat? Atunci are nevoie de atenţia ta concentrată, nu jumătate din tine în timp ce priveşti la ecranul calculatorului. Este frustrat? Are nevoie atunci de ajutor cu lucrurl pe care îl face.
  • Dacă copilul e tulburat din cauza unei dezămăgiri, are nevoie ca tu să rămâi calm şi controlat. Atunci când îi cedezi pentru că ţipă, faci să îi fie mai greu să accepte alte limite. Nu e un moment bun nici pentru ameninţări, mai ales pentru acelea pe care ştii că nu le vei pune în practică. “Dacă nu te opreşti din ţipat nu mai mergem în parc nici azi, nici săptămâna viitoare.” Aşteaptă răbdător să se calmeze şi treci mai departe. Nu face referiri repetate la comportamentul greşit atunci când acesta s-a încheiat.

Fă-ţi timp

  • Întotdeauna fă-ţi timp pentru a te gândi la ceea ce provoacă comportamentul copilului tău înainte de a reacţiona. Câteodată un moment de gândire ne poate ajuta să ne calmăm, să nu reacţionăm exagerat şi poate aduce soluţia care reinstaurează calmul.