Prin ce diferă Montessori?

Ghid de observare a copilului

Adevărata diferenţă

Formarea capacităţilor fundamentale ale copiilor este extrem de importantă în primii ani de viaţă – nu numai învăţarea academică, dar abilitatea de a se concentra, de a persevera şi de a gândi independent, precum şi abilitatea de a interacţiona bine cu alţii. Copiii care au primit ajutorul potrivit în aceşti ani de formare cresc și devin adulţi care se auto-motivează şi iubesc învăţatul, pot gândi flexibil şi creativ şi nu sunt conştienţi doar de nevoile altora, dar şi promovează activ armonia pe tot parcursul vieţii lor.

Tradiţional versus Montessori

În educaţia tradiţională adulţii decid ce are nevoie copilul să înveţe, iar abilitatea de a reţine şi a reproduce informaţia e folosită ca măsură a succesului academic. Educatorul este donatorul activ de informaţie, iar copiii sunt receptori pasivi.

În abordarea Montessori totul se centrează pe activitatea copilului. Educatorul îşi asumă un rol diferit, acela de a oferi circumstanţele potrivite astfel încât copiii pot fi ghidaţi spre a-şi găsi ce au nevoie din ceea ce le este oferit. Copiii devin astfel agenţi activi ai procesului de învăţare şi sunt capabili să-şi atingă propriul lor potenţial unic, deoarece învaţă în ritmul propriu concentrându-se pe nevoile lor de dezvoltare de la momentul respectiv.

Abordarea Montessori furnizează:
  • Un mediu care serveşte nevoile particulare ale stadiului de dezvoltare atins de fiecare copil
  • Un adult care înţelege dezvoltarea copilului şi acţionează ca ghid pentru a ajuta copiii să-şi găsească propriul lor drum
  • Libertatea copiilor de a se angaja în propria dezvoltare în funcţie de propriul parcurs de dezvoltare